aberez la 40

Azi m-am trezit foarte devreme si am aruncat cu Dostoievski in geam. Apoi. stand pe spate, mi-am adus aminte o intamplare de cand eram mica. Stateam la masa cu ai mei, care au inceput dintr-o data sa arunce cu castraveti murati pe jos. Nu intelegeam de ce. Acum inteleg, pentru ca erau casatoriti. Freud zicea ca nu stia ce vor femeile. Eu stiu ce vor ele: persoane cu care sa stea de vorba. Despre ce vor sa discute? Despre orice. Ce-si doresc barbatii? Sa nu fie singuri, multi prieteni si, in plus, vor ca lumea sa nu se mai supere pe ei. De ce se cearta/divorteaza atat de multa lume in prezent? Pentru ca nu mai avem familii numeroase. Am auzit ca era o vreme cand, dupa casatorie tipa gasea multi mai multe persoane cu care sa discute despre orice. Iar tipu` avea destui prieteni carora sa le spuna glume neroade. Acum, doar indienii navaho au familii numeroase. Insa majoritatea dintre noi, daca ne casatorim in ziua de azi, devenim pentru celalalt inca o persoana alaturi de altele. Sa va explic... Tipu isi gaseste un amic, dar acesta este o Femeie. Tipa are inca o persoana cu care sa stea de vorba , dar aceasta este un Barbat. In fine, sa ne intoarcem la castraveti. Am ajuns sa inteleg ca mama si tata se ceartau pentru bani, sex, putere, bani, modul de crestere al copilului, bani. Traiam intr-un grup de supravietuire ingrozitor daca s-a ajuns sa zboare castravetii la cina din cauza banilor, nu-i asa? Castravetii costa bani.

Si da, pot spune ca intamplarea de mai sus mi-a marcat copilaria intr-un anume punct.

Trecand de la un subiect groaznic la altul.....


Ieri am fost pe moarte. Da. Am transpirat de 55 de ori, m-am schimbat de 55 de ori, am avut migrene de-mi venea a ma pocni cu capul de monitor si am avut impresia ca o sa se rasfranga carnea pe mine cand merg. Aveam si febra 40. Tind sa cred ca in momentul in care corpul iti atinge temperatura asta esti ciao. La modu ca ai putea scrie un eseu despre metafizica , tu fiind in clasa a 7-a , nemaiauzind termenul de "metafizica" niciodata. Mama nu ma neglijeaza deloc, mi-a pregatit mii pastile care asteapta sa fie inghitite si dizolvate in stomacul meu.....Din pozitia asta, destul de inconfortabila reusesc sa citesc pe spatele unor tablete negricioase si lucioase ( arata ca spatele unui carabus),urmatoarele : BARAKA 450 mg, Supliment alimentar benefic in mentinerea sanatatii organismului si cresterea imunitatii , nigella sativa oil si observ ca am dat pe gat trei bucati. Ma simt patrunsa...de boala.


Tocmai m-a intrerupt din scris un tzzrr, apoi vocea lui : " Nu poti nici sa-ti bei Nestea-ul in liniste la ora 10 AM, ca se gasesc indivizi care sa-si futa sticle de bere in cap." Cumva m-a atins intamplarea...mare e gradina ta doamne.

iMiss

You`re in my dreams, in my mind, in my phone, in every step i take, on my walls, every part of my room, every corner of my heart; i wake up thinking at you, and i go to sleep dreaming about you. Everyday i miss your smell, your touch, your hair/or no hair, your shoes and your socks. I miss argueing with you about the food we eat, about me not puting the towel as it was, about me being stubborn; i miss telling you to turn on the tv because it`s too silent, i miss waiting for u to sleep so you cant hear me when i tell you `i love you`, i miss your big fluffy pillows, i miss the showers, i miss Mc Donalds and Chinesse food. I miss the boredom while you are playing computer games , i miss your loads of questions, i miss the hours spent with you just sitting in the bed and doing nothing, i miss your special words, i miss watching documentaries and laying lazy on the couch. I miss making true love with you, i miss that incredible exploding feeling, i miss your body, your ears, your soft nose, and the hole in your muscles only i knew about; your lips, skin, moes and your breath on my neck. I miss rubbing your belly and i miss your parents. I fucking miss loving you and there is nothing i can do.


P.s: Get better soon, dont walk barefoot.

yours truly,
A.

Tuesday, March 11, 2008; memorycase

Mbuna. Ma bucur nespus ca s-a ajuns in momentul in care una dintre noi si-a suflecat manecile si a dezvelit subiectul care ne apasa pe amandoua atat de tare. Am ochii umeziti de lacrimi, sunt regrete pe care le simt si le resimt mereu, aceleasi pe care le ai tu, din cate-mi povestesti. Nu prea stiu de ce ne-am dat amandoua foc la sentimentele, sperantele si visele pe care le-am cladit impreuna.

Tu zici ca eu m-am schimbat. Eu zic ca noi ne-am schimbat. Si pe mine m-a apasat acelasi aer imbacsit de amintiri, fiecare colt al camerei ma ataca si toate se deruleaza pe fast forward ( cum si tu ai spus ) in mintea mea.

…Spui sa-ti raspund la intrebari, nu? O sa incerc sa fac asta acum, sper ca nu “nu stiu-ul” va fi predominant in raspunsurile mele. M-am schimbat pentru ca inconstient mi-am cerut-o, nu inteleg cum am facut-o dar fata de toata lumea am reusit sa o fac. Nu
t vad altfel, ai ramas aceeasi tipa blonda ocupata mereu si fara prea mult timp liber pentru mine. Nu stiu unde fug, spre ce fug, stiu doar ca singura protagonista sunt eu, nu am mai lasat gandurile celorlalti sa intervina in povestea mea, cred ca e un fel de “firewall” vorba cuiva. Am vrut san u ma mai atinga nimic si am reusit…pentru o vreme. Am ajuns un sloi de gheata? Nu stiu sigur, sper ca nu. Stiu ca nu pentru ca ma scurg si mi-e foarte greu sa scriu, inimaginabil. E sentiment.

Imi pare rau ca am fost atat de rece, ca privirea mea reflecta gheata in care eu nu steam ca doar tu erai singura ce gasea foc si torte aprinse. Imi pare rau ca ti-am ascuns adevarul fara remuscari crezand cu ipocrizie ca iti fac bine.

E greu sa vezi ca cele mai importante persoane din viata ta o iau pe cai diferite , isi fac bagajele pentru o alta viata , ramanand cu un gol de neinlocuit in suflet dar cu o mie de sperante in care tu esti singurul lor sprijin . . .

Nu te-am uitat, si nu am incetat sa te iubesc. Nu mi-a fost usor sa ma rup, desi m-ai ajutat si tu. Ai dreptate, nu mai e ce a fost inainte, nici nu se poate compara. Gandindu-ma la vara trecuta nu pot decat inghit amar ca vara asta POATE nu va mai fi totul la fel.

In orice caz, tin mortis sa nu se produca rupture finala. Nu inteleleg de ce comunicarea dintre noi a fost exilata in cutia Pandorei ce apartine trecutului nostru.La dracu daca-mi pasa ! Io o deschid ! Nu vreau sa-mi construiesc bucuria egoist, vreau sa traiesc intr-o galaxie comuna; a ta si a mea: mi-e dor sa impart ce am si ce simt.

Hai ca ne-am cam dat amandoua masca jos. Pana la urma sunt acelasi cameloen in gandire, acelasi personaj sumbliminal. Iti multumesc ca ai fost si iti multumesc ca vei fi...Lupta e pe jumatate castigata acum. Viitorul ne va readuce in trecutul de care nu vrei sa te desprinzi, de care ai ramas agatata cu degetul mic.

Amandoua suntem in asta Bianca.

i`m sorry, but i don`t

Dear J. ,

I'm not a stop along the way, i'm ey destination. I hope you`re pulling yourself together with the help of your viennese whores and legal shit that could slide you through. But really...Haven't you heard? I'm the crazy bitch around here. Have fun with your comics, hypocrite friends, lyrics, games, and movies that you hold on to, not to feel the wasted-lonely-fucker that you are. Don`t forget that you`re not the only one that eats drama, you`re not the only troubled maniac around here. I can be bitter, I surely can.

Poor wolvie, you made your bet. Now you have to lie in it.

Empaty,
your little runt.

regrete

Aveam vise, Morfeu. Atunci cand erai un simplu muritor. Ma tineai in brate intr'o noapte de primavara si iti placea sa-mi simti respiratia pe a ta ceafa .
Numarai stelele pentru mine si faceai norii sa se izbeasca .
Am prins curaj langa tine. Mi-am cladit temple ca egiptenii langa Nil. Eram perfecti.
Ami povesteai despre viitor, eram si eu acolo.
Dar nu esti cel mai priceput profet.
Mi-ai promis ca me vei duce sus, cu tine. M-ai uitat intre muritori pentru ca am gresit. M-ai uitat intre muritori si n-am avut puterea sa strig la tine.

......

Noi aveam vise, Morfeu, cand erai un simplu om.



T.

massive brain damage

Duc o viata lipsita de responsabilitati si condusa de vicii. Nu respect reguli, nu am reguli de fapt..ah da si celelalte, cum se numeau...limite, nu am fost cand s-a hotarat ca trebuie sa existe.


My life be like


Maica-mea ami zice ca nu-s responsabila , ca "nu-mi merge mintiuta cum ar trebui". Cica sa-mi revin.
Bianca ami zice ca nu ascult niciodata ce zic altii si tot cum vreau eu iese
Adi zice ca neg realitatea
Cica sa-mi revin
..Tin minte ca cineva mereu ami zicea sa o las mai moale cu scepticismul si ca sa fii sincer nu inseamna sa spui intodeauna totul, ci sa nu spui altceva decat este. Cum ca sinceritatea se gaseste destul de des , dar nu se serveste ca la carte in majoritatea relatiilor dintre oameni. De ce ma judecati daca zic totul verde in fata? Si las balta cliseul " asa sunt eu". Nu va cer nimic, si nu nu-s iar pe prezumtia "cine ma iubeste , sa ma iubeasca...Cine nu ma iubeste, o sa ma iubeasca" oricat de rea si de belita si de data dracului sunt. Oricat cacat as face, oricat as face lumea din jurul meu sa sufere si sa verse lacrimi de foc; jur ca NU STIU CE FAC ! Regret, dar am orgoliul mult prea mare pentru un simplu "ami pare rau" sau " n-am vrut sa te ranesc deliberat", sau poate m-am obisnuit prost, mult prea prost. Si sa fim seriosi, v-ati obisnuit cu defectu` asta al meu. Nu-s de piatra, desi mi se mai zice Pierre. Plang, stiu sa plang si sa sufar si sa ma rostogolesc pe jos de cat ma doare una si alta. Problema mea continua e ca oscilez intre doua personalitati. Banuiesc ca asta-i buba de fapt, m-as duce la un psiholog ( in afara de ala al scolii la care am fost obligata sa merg) dar nu-i suport [ povestesc cu alta ocazie de ce ]. Chestia e ca am ajuns ignifuga pentru majoritatea persoanelor din jurul meu si asta din cauza unui singur suflet , suflet in ale carui vene zburda mirosul meu odata.

Am invatat multe.

warren du preez & nick thornton jones