!!!!!!!!!!!

This blog will no longer be in use, go to www.blackbubblegum.com for the next saga of my brain damage aberations. Thank you !

uraste-ma sincer

Mi-am adus aminte de ce mi-ai spus in noaptea aia cu mii stele pe cer. Tii minte? Cand m-am electrocutat cu lampa de langa noptiera si la intrerupator si mi-au ramas inclestate degetele pe firul de la casti? Desigur, dar vreau sa-ti reamintesc. Dupa ore intregi de vorbe, un Syrah din `92 parca, 2 pachete de tigari si vreo 3 cuie m-ai luat de mana si mi-ai zis : "Incarca-ma cu electricitatea ta, fa-ma sa explodez." Am ramas blocati amandoi pentru cateva secunde, de parca eu chiar puteam sa fac asta si apoi am pufnit amandoi in ras...un ras isteric; m-ai luat in brate, m-ai urcat pe scari si ...
Nu am inteles atunci, dar banuiesc ca asteptai momentul asta : am gasit poezia. Nu credeam sa aibe vreo relevanta...pana acum.

Uraste-ma sincer

Daca vrei sa te iubesc uraste-ma sincer
Loveste-ma, minte-ma, huleste-ma,
Cauta-ma, gaseste-ma, pierde-ma,
Injura-ma, scrie-mi pe coapse blesteme
Toarna-mi in cafeaua de dimineata otrava,
Scalda-ma-n vin si cand incepe sa-mi placa ineaca-ma,
Reanimeaza-ma cu respiratie gura la gura
Vorbeste-mi in limba fiarelor, saruta-ma cu limba ingerilor
Atinge-ma prin somn, prin vis, prin camasa de noapte
Trezeste-ma din somn cu focuri de arma,
Spune-mi povesti nenuritoare ca s-adorm
Scrie-mi poeme obscene si siropoase
Deseneaza-mi rasuflarea in carbune
Incarca-ma cu electricitatea ta, fa-ma sa explodez
Imbraca-ma-n sarma ghimpata
Inveleste-ma in asternuturi de gheata
Pune-mi in par margele culese din santuri
Umileste-ma, striveste-ma, cauta-mi nod in papura
Calca-ma in picioare, fa-ma tandari
Recompune-ma la loc din coiburi
Daca vrei sa te iubesc fa-mi orice
Numai sa nu pleca, nu ma lasa singura
Pe-o insula pustie in mijlocul oceanului
Tacerii tale…

Ar mai fii multe de spus in afara de fictiune, dar prefer ma chinui sa mestec 10 gume si sa fac un balon gigantic ROZ :]

** Catre lume : Sper ca sunteti toti bine, si poate in urmatorul post o sa-mi indeplinesc o veche promisiune si o sa vorbesc despre Bianca.

Nu promit nimic dar

Dupa o re-re-citire a blogului in totalitate si multe pareri ale "prietenilor" mei, am ajuns chiar si eu la concluzia ca mi se dezvaluie o tenta foarte depresiva si sinucigasa in acest blog. Adevarul este ca nu stiu sa ma descarc decat in 3 feluri. Plang, merg in capatul gradinii si urlu cat ma tin plamanii sau...scriu in fereastra asta. De aia mi-a fost adus la cunostinta ca ar trebui sa ma concentrez si pe momentele hyper-fericite si sa vorbesc si despre ele, ca merita nu de alta. Dar daca as face asta mereu, ar trebui sa scriu non-stop sau cel putin odata pe zi; asa ma rezum la de doua, trei ori pe luna. Acuma imi iau din lampa si imi dau cu ea in cap ( am de predat lucrarea de diploma in mai putin de o luna; din pacate pentru sira spinarii, incheieturile, pensulele si creierul meu stors la maxim de inspiratie si arta, inca NU m-am apucat de ea si nici macar nu am idee ce o sa fie ) si ma duc sa imi incarc plamanii cu mult ceai negru si nicotina...si stres.

*am feelingul de parca ar umbla 500 de furnici pe mine


My love grows daily by Jeshi

Ganduri de gradu II

Stau si ma gandesc si doare; ma rup, sangerez si continuu in fiecare zi ciclul. Urlu si nimeni nu vine( nici macar eu nu ma aud, nici macar ecoul nu rasuna). M-as plange, dar nu am cui. As plange dar nu mai vrea sa-mi tasneasca apa sarata din ochi. Urasc sa mi se intample asta, sa nu-mi mai curga lacrimile ma refer. Nu stiu de ce. Mi-e greu si-mi pocneste capul. Nu pot sa percep si mi-as dori sa pot gandi unidimensional. Un amalgam cu de toate: suc de mere, ura, tigari, oameni, ploaie, vin rosu de casa. Asta simt, asta simt! Incerc totusi sa ma controlez.

innervoid

Soft weekend shock. she was getting closer to the point of obsolescence traped in chill - reminiscing now the key to solitude, the motif to temporarily absence of her inner desires. she felt trapped in between revolving doors ... changing lanes, changing places, changing people ... images spinning so fast beyond comprehensive ( all the time, like a fast-forwarded movie ). she felt like she was a corridor for passing to smaller dimensions, to immediate needs, to lifeless emotions. nothing to grasp on. just a continuum void( set by you). she tried zealously to incarnate this essence ... the perpetual movement of a small light, burning in the corner of her eye, flickering. the corner she loved was blue, she had seen it again, stayed on soft striped pattern. dissipated thoughts trespassing and burning her flesh like a game of darts. without the central thought the equilibrium is lost. it's voided. the entanglement was proclaiming certain victory over her mind. comfortable enough in this middle to nowhere, she wasn't feeling the need to shatter the glass and to rescue herself. the mediocrity corset suited her mimic for the ideal ( again you ). she was vulnerable indeed to certain feelings commended by the nature of surrounding things. however she didn't feel the immediate need to stop. not now. nor in the near future. she'll continue to set herself up to being a singular?

absolutul

Kandinsky , Moscow.

Kafka si ceai negru si inimaginabil. Lanturi. Bass. Dimineata. Bere. French. Navy blue. Stone. Atingeri. Atemporalitate. Nu-mi revin.
<< dreaming >>

2x

Daca am expira in timp ce respiram, daca ne-am face patul in timp ce dormim, daca ne-am pune hainele pe umerase in timp ce ne imbracam, daca ne-am da cu ruj in timp ce ne spalam pe dinti, daca am face sex in timp ce am trimite mesaje de dragoste,daca te-ai ruga in timp ce injuri, daca ne-am intoarce acasa in timp ce ne-am duce, daca ne-am lasa de fumat in timp ce fumam, daca am tine buzele lipite in timp ce radem, daca am vorbi la telefon in timp ce sunam, daca am pleca in timp ce asteptam, daca am vorbi in timp ce am tace si am gandi in timp ce am face am trai de doua ori mai mult.

curat ceapa si

imi ard ochii. si mintea.

esti asimilata, curva

ce faci mai departe? Iti despletesti parul, il zburlesti si mergi mai departe leganandu-ti oasele proeminente care-ti ies prin piele.

ai zeci de ADN-uri pe clanta, cretino

ce-o sa faci acum? tambalau, cum faci de obicei. o sa te uiti piezis, cu coada ochiului imbibat de ipocrizie si io o sa zic sa te ia dracu si sa te calce cu copitele in iad ca niciodata nu-mi asculti sfaturile !
Ai dat cu capu de prag proasto, cum te-am avertizat
n-am nici o noima probabil, nu conteaza:


Azi am adormit cu Martin Page in mana, in 32. M-a tras un tiganus de maneca si m-a intrebat, " Dormi de pe Brancoveanu fato ! Esti drogata?" . Deschid ochii incet ma uit amar, nu ii raspund dar m-am abtinut enorm de mult sa nu-l scuip. Sunt de 2x hater, ulterior mi-am dat seama ca pe langa faptul ca e jegos/scarbos/muritor...daca nu facea gestul respectiv, eu trebuia sa ma intorc pe jos acasa de la gara mica unde-i ultima statie. M-am simtit prost pentru 1 secunda...apoi mi-am dat seama ca mi-e foame.

-- Asta e un later add, din nu stiu ce data dintr-o postare nefinalizata --

zbleat

Daca sufletul meu pereche e un chinez? Cum pana mea ajung pana pe celalt continent doar ca sa-l gasesc? Jenanta treaba cu sufletele pereche. Cred in conexiuni intre persoane, e strigator la cer ce-am patit saptamana trecuta. Efectiv inuman...! Curiozitatea omoara pisica sau cum era?

Trecand la alt subiect, iar m-a lovit boala cu forta unui ciocan pneumatic. Ce mai am de data asta? O sinuzita de toata splendoarea, mii feluri de medicamente...si o durere stranie in partea stanga, in inima. Si nu, nu e dinaia fizica din pacate. Termin cu asta ca devin siropoasa-melancolica-nostalgico-suferinda si nu mai am chef de 5 luni pline is asa, aproape-seara. Se urca peretii pe mine in fiecare noapte de regret.
Note: Mai regretabil decat sa-i dai papucii unuia din cei mai buni tipi cu care ai avut vreodata de-a face, este sa emancipezi un prost. Prostii nu stiu sa minta, nu stiu sa exprime, nu stiu sa atace, nu stiu sa raneasca, nu stiu sa intoarca. Prin emanciparea prostului ia nastere tipul de prostie ticaloasa, in care prostul descopera cuvintele.

ps: VOMIT !

12:00

Respir si simt. Cam asta fac in ultimul timp.

Momentan mi-as dori sa fiu aici ----> cu tine. Dar doar momentan. Si sa nu ma mai doara in gat la prima gura de oxigen dimineata.

The dreamers

A young American exchange student, Matthew (Michael Pitt), has come to Paris in order to study French. Though he has lived there for several months, and will stay in Paris for a year, he has made no friends. As a huge fan of film, he spends most of his time in the Cinémathèque Française. Eventually he forms a rapid friendship with a Frenchwoman, Isabelle (Eva Green), and her brother, Théo (Louis Garrel). Isabelle and Theo claim to be twins originally conjoined at her right and his left shoulder, although as they are opposite sexes this cannot be possible. However throughout the film, scars on their shoulders can be seen. All three have an avid love for movies, especially "the classics". As their friendship grows, Matthew learns of the extreme intimacy shared by the siblings (what one reviewer described as "incestuous in all but the most technical sense"[1]) and gets pulled into their world. Over time he falls in love with them, and the three seclude themselves from the world, falling further and further from the reality of the 1968 student rebellions. An abrupt ending to this relationship comes when that world is shattered and they are compelled to face the reality of 1968 France.



************************************************

Din nou.

Inca o duminica, inca o lacrima.
Strang din dinti.

Uneori vreau sa m-antorc in timp, nu sa schimb toate mizeriile ce le-am facut, ci sa traiesc inca odata tot ce a fost m-i-n-u-n-a-t in viata mea pana la momentu de fata.

Uneori as fuma tigari incontinuu, nu m-as mai opri niciodata, tigara dupa tigara, pachet dupa pachet , m-as imbuiba cu nicotina ca magazinul de pe colt, non-stop.

Uneori vreau sa ma fut, sa ma duc la un tip si sa-i spun cu o fata foarte serioasa: " Vreau sa facem sex. Acum.", imaginandu-mi ca el o sa zica da si o sa ma dezbrace, o sa ma puna pe masa din bucatarie si chiar o sa... mda...

Uneori nu vreau decat sa beau ceai negru si sa citesc tolstoi.

Asta as vrea sa fac si acum, dar trebuie sa bat jumate de oras, sa incerc sa ma prefac ca-s fericita , sa zic ca am inca o duminica mahmura, dar minunata. O sa ne uitam la filme, o sa facem mancare, sau cumparam ceva de vreo 2 bonuri ca suntem lipiti. Ah da....o sa clachez si o sa izbucnesc in plans cand o sa facem clatite si o sa-i povestesc cum m-ai dat peste cap. Din nou.

aberez la 40

Azi m-am trezit foarte devreme si am aruncat cu Dostoievski in geam. Apoi. stand pe spate, mi-am adus aminte o intamplare de cand eram mica. Stateam la masa cu ai mei, care au inceput dintr-o data sa arunce cu castraveti murati pe jos. Nu intelegeam de ce. Acum inteleg, pentru ca erau casatoriti. Freud zicea ca nu stia ce vor femeile. Eu stiu ce vor ele: persoane cu care sa stea de vorba. Despre ce vor sa discute? Despre orice. Ce-si doresc barbatii? Sa nu fie singuri, multi prieteni si, in plus, vor ca lumea sa nu se mai supere pe ei. De ce se cearta/divorteaza atat de multa lume in prezent? Pentru ca nu mai avem familii numeroase. Am auzit ca era o vreme cand, dupa casatorie tipa gasea multi mai multe persoane cu care sa discute despre orice. Iar tipu` avea destui prieteni carora sa le spuna glume neroade. Acum, doar indienii navaho au familii numeroase. Insa majoritatea dintre noi, daca ne casatorim in ziua de azi, devenim pentru celalalt inca o persoana alaturi de altele. Sa va explic... Tipu isi gaseste un amic, dar acesta este o Femeie. Tipa are inca o persoana cu care sa stea de vorba , dar aceasta este un Barbat. In fine, sa ne intoarcem la castraveti. Am ajuns sa inteleg ca mama si tata se ceartau pentru bani, sex, putere, bani, modul de crestere al copilului, bani. Traiam intr-un grup de supravietuire ingrozitor daca s-a ajuns sa zboare castravetii la cina din cauza banilor, nu-i asa? Castravetii costa bani.

Si da, pot spune ca intamplarea de mai sus mi-a marcat copilaria intr-un anume punct.

Trecand de la un subiect groaznic la altul.....


Ieri am fost pe moarte. Da. Am transpirat de 55 de ori, m-am schimbat de 55 de ori, am avut migrene de-mi venea a ma pocni cu capul de monitor si am avut impresia ca o sa se rasfranga carnea pe mine cand merg. Aveam si febra 40. Tind sa cred ca in momentul in care corpul iti atinge temperatura asta esti ciao. La modu ca ai putea scrie un eseu despre metafizica , tu fiind in clasa a 7-a , nemaiauzind termenul de "metafizica" niciodata. Mama nu ma neglijeaza deloc, mi-a pregatit mii pastile care asteapta sa fie inghitite si dizolvate in stomacul meu.....Din pozitia asta, destul de inconfortabila reusesc sa citesc pe spatele unor tablete negricioase si lucioase ( arata ca spatele unui carabus),urmatoarele : BARAKA 450 mg, Supliment alimentar benefic in mentinerea sanatatii organismului si cresterea imunitatii , nigella sativa oil si observ ca am dat pe gat trei bucati. Ma simt patrunsa...de boala.


Tocmai m-a intrerupt din scris un tzzrr, apoi vocea lui : " Nu poti nici sa-ti bei Nestea-ul in liniste la ora 10 AM, ca se gasesc indivizi care sa-si futa sticle de bere in cap." Cumva m-a atins intamplarea...mare e gradina ta doamne.

iMiss

You`re in my dreams, in my mind, in my phone, in every step i take, on my walls, every part of my room, every corner of my heart; i wake up thinking at you, and i go to sleep dreaming about you. Everyday i miss your smell, your touch, your hair/or no hair, your shoes and your socks. I miss argueing with you about the food we eat, about me not puting the towel as it was, about me being stubborn; i miss telling you to turn on the tv because it`s too silent, i miss waiting for u to sleep so you cant hear me when i tell you `i love you`, i miss your big fluffy pillows, i miss the showers, i miss Mc Donalds and Chinesse food. I miss the boredom while you are playing computer games , i miss your loads of questions, i miss the hours spent with you just sitting in the bed and doing nothing, i miss your special words, i miss watching documentaries and laying lazy on the couch. I miss making true love with you, i miss that incredible exploding feeling, i miss your body, your ears, your soft nose, and the hole in your muscles only i knew about; your lips, skin, moes and your breath on my neck. I miss rubbing your belly and i miss your parents. I fucking miss loving you and there is nothing i can do.


P.s: Get better soon, dont walk barefoot.

yours truly,
A.

Tuesday, March 11, 2008; memorycase

Mbuna. Ma bucur nespus ca s-a ajuns in momentul in care una dintre noi si-a suflecat manecile si a dezvelit subiectul care ne apasa pe amandoua atat de tare. Am ochii umeziti de lacrimi, sunt regrete pe care le simt si le resimt mereu, aceleasi pe care le ai tu, din cate-mi povestesti. Nu prea stiu de ce ne-am dat amandoua foc la sentimentele, sperantele si visele pe care le-am cladit impreuna.

Tu zici ca eu m-am schimbat. Eu zic ca noi ne-am schimbat. Si pe mine m-a apasat acelasi aer imbacsit de amintiri, fiecare colt al camerei ma ataca si toate se deruleaza pe fast forward ( cum si tu ai spus ) in mintea mea.

…Spui sa-ti raspund la intrebari, nu? O sa incerc sa fac asta acum, sper ca nu “nu stiu-ul” va fi predominant in raspunsurile mele. M-am schimbat pentru ca inconstient mi-am cerut-o, nu inteleg cum am facut-o dar fata de toata lumea am reusit sa o fac. Nu
t vad altfel, ai ramas aceeasi tipa blonda ocupata mereu si fara prea mult timp liber pentru mine. Nu stiu unde fug, spre ce fug, stiu doar ca singura protagonista sunt eu, nu am mai lasat gandurile celorlalti sa intervina in povestea mea, cred ca e un fel de “firewall” vorba cuiva. Am vrut san u ma mai atinga nimic si am reusit…pentru o vreme. Am ajuns un sloi de gheata? Nu stiu sigur, sper ca nu. Stiu ca nu pentru ca ma scurg si mi-e foarte greu sa scriu, inimaginabil. E sentiment.

Imi pare rau ca am fost atat de rece, ca privirea mea reflecta gheata in care eu nu steam ca doar tu erai singura ce gasea foc si torte aprinse. Imi pare rau ca ti-am ascuns adevarul fara remuscari crezand cu ipocrizie ca iti fac bine.

E greu sa vezi ca cele mai importante persoane din viata ta o iau pe cai diferite , isi fac bagajele pentru o alta viata , ramanand cu un gol de neinlocuit in suflet dar cu o mie de sperante in care tu esti singurul lor sprijin . . .

Nu te-am uitat, si nu am incetat sa te iubesc. Nu mi-a fost usor sa ma rup, desi m-ai ajutat si tu. Ai dreptate, nu mai e ce a fost inainte, nici nu se poate compara. Gandindu-ma la vara trecuta nu pot decat inghit amar ca vara asta POATE nu va mai fi totul la fel.

In orice caz, tin mortis sa nu se produca rupture finala. Nu inteleleg de ce comunicarea dintre noi a fost exilata in cutia Pandorei ce apartine trecutului nostru.La dracu daca-mi pasa ! Io o deschid ! Nu vreau sa-mi construiesc bucuria egoist, vreau sa traiesc intr-o galaxie comuna; a ta si a mea: mi-e dor sa impart ce am si ce simt.

Hai ca ne-am cam dat amandoua masca jos. Pana la urma sunt acelasi cameloen in gandire, acelasi personaj sumbliminal. Iti multumesc ca ai fost si iti multumesc ca vei fi...Lupta e pe jumatate castigata acum. Viitorul ne va readuce in trecutul de care nu vrei sa te desprinzi, de care ai ramas agatata cu degetul mic.

Amandoua suntem in asta Bianca.

i`m sorry, but i don`t

Dear J. ,

I'm not a stop along the way, i'm ey destination. I hope you`re pulling yourself together with the help of your viennese whores and legal shit that could slide you through. But really...Haven't you heard? I'm the crazy bitch around here. Have fun with your comics, hypocrite friends, lyrics, games, and movies that you hold on to, not to feel the wasted-lonely-fucker that you are. Don`t forget that you`re not the only one that eats drama, you`re not the only troubled maniac around here. I can be bitter, I surely can.

Poor wolvie, you made your bet. Now you have to lie in it.

Empaty,
your little runt.

regrete

Aveam vise, Morfeu. Atunci cand erai un simplu muritor. Ma tineai in brate intr'o noapte de primavara si iti placea sa-mi simti respiratia pe a ta ceafa .
Numarai stelele pentru mine si faceai norii sa se izbeasca .
Am prins curaj langa tine. Mi-am cladit temple ca egiptenii langa Nil. Eram perfecti.
Ami povesteai despre viitor, eram si eu acolo.
Dar nu esti cel mai priceput profet.
Mi-ai promis ca me vei duce sus, cu tine. M-ai uitat intre muritori pentru ca am gresit. M-ai uitat intre muritori si n-am avut puterea sa strig la tine.

......

Noi aveam vise, Morfeu, cand erai un simplu om.



T.

massive brain damage

Duc o viata lipsita de responsabilitati si condusa de vicii. Nu respect reguli, nu am reguli de fapt..ah da si celelalte, cum se numeau...limite, nu am fost cand s-a hotarat ca trebuie sa existe.


My life be like


Maica-mea ami zice ca nu-s responsabila , ca "nu-mi merge mintiuta cum ar trebui". Cica sa-mi revin.
Bianca ami zice ca nu ascult niciodata ce zic altii si tot cum vreau eu iese
Adi zice ca neg realitatea
Cica sa-mi revin
..Tin minte ca cineva mereu ami zicea sa o las mai moale cu scepticismul si ca sa fii sincer nu inseamna sa spui intodeauna totul, ci sa nu spui altceva decat este. Cum ca sinceritatea se gaseste destul de des , dar nu se serveste ca la carte in majoritatea relatiilor dintre oameni. De ce ma judecati daca zic totul verde in fata? Si las balta cliseul " asa sunt eu". Nu va cer nimic, si nu nu-s iar pe prezumtia "cine ma iubeste , sa ma iubeasca...Cine nu ma iubeste, o sa ma iubeasca" oricat de rea si de belita si de data dracului sunt. Oricat cacat as face, oricat as face lumea din jurul meu sa sufere si sa verse lacrimi de foc; jur ca NU STIU CE FAC ! Regret, dar am orgoliul mult prea mare pentru un simplu "ami pare rau" sau " n-am vrut sa te ranesc deliberat", sau poate m-am obisnuit prost, mult prea prost. Si sa fim seriosi, v-ati obisnuit cu defectu` asta al meu. Nu-s de piatra, desi mi se mai zice Pierre. Plang, stiu sa plang si sa sufar si sa ma rostogolesc pe jos de cat ma doare una si alta. Problema mea continua e ca oscilez intre doua personalitati. Banuiesc ca asta-i buba de fapt, m-as duce la un psiholog ( in afara de ala al scolii la care am fost obligata sa merg) dar nu-i suport [ povestesc cu alta ocazie de ce ]. Chestia e ca am ajuns ignifuga pentru majoritatea persoanelor din jurul meu si asta din cauza unui singur suflet , suflet in ale carui vene zburda mirosul meu odata.

Am invatat multe.

warren du preez & nick thornton jones

Special dreams

Poftim toporul. Acum taie-mi gatul, ca doar ti l-am dat cu mana mea.

In alta ordine de idei, ma iubesti dar nu-mi arati; ma iubesti dar nu simt, ma iubesti dar nu-mi demonstrezi, si totusi mie nu-mi pasa de asta. Eu iti dau puterea, cu mana mea, puterea de a ma schingiui in fiecare zi. De ce? Pentru ca asa vreau eu, pentru ca te iubesc , iceberg ce esti. Nu stiu ce sa mai fac. De ce? Pentru ca usor-usor , ajung la unica concluzie, tu nu stii sa iubesti. Si asta doare mult mai tare decat tratamentul de fiecare zi. O sa te trezesti odata la realitate si o sa te uiti la mine si o sa ma vezi plina de zgarieturi, plina de cicatrici de rani deschise...sau probabil inchise, cu sare peste ele...sau fara, cu limba-mi de 3 m inconjurata peste toate ranile. Si eu o sa-ti zic cu zambetul pe buze, ma bucur ca in sfarsit esti capabila sa vezi ce faci si ce ai facut. Tu , cel mai probabil crezi ca eu am mancat drama la pranz. Si recunosti ca nu stii...ah cum era, sa te abandonezi sentimental. Ma dau peste cap sa inteleg cum functionezi, te intreb mii lucruri sii primesc raspunsuri de gen "nu. da nu stiu ce sa raspund. necesita prea multa activitate cerebrala". Imi vine sa plang. M-am saturat de raspunsurile astea " adrii , nu toti oamenii sunt ca tine", "asa sunt eu" etc.

Ce vreau de la tine e sa crezi in visele mele caci eu cu siguranta visez ca tu crezi in ele.. Remember me, special dreams